În România, primele emanații de gaz natural au fost descoperite la Sărmășel, județul Mureș, în anul 1909. Sonda 2 Sărmășel, destinată inițial extragerii sărurilor de potasiu, a accesat unul dintre cele mai bogate zăcăminte de gaze naturale ale lumii din acea perioadă.
Anul 1910 marchează prima intenție din Europa de transport a gazelor care a fost finalizată în 1914 cu prima conductă de transport din Europa, de la Sărmășel la Turda pe o distanță de 55 km. Un an mai târziu, 1915, se constituie prima societate din Europa, Ungarische Erdgas Gesellschaft (UEG), având ca obiect de activități exclusiv explorarea, forarea, exploatarea, transportarea și distribuirea gazelor naturale din bazinul Transilvan.
În 1925 a fost fondată Societatea Națională de Gaz Metan, „Sonametan” care va prelua activele UEG în anii următori. În 1928, în premiera europeană, se finalizează montarea stației de comprimare a gazelor la Sărmășel, dotată cu 3 motocompresoare orizontale Ingersol Rand.
Primul oraş din Europa iluminat cu gaze naturale
Exploatarea de la Sărmăşel a fost utilă unei categorii numeroase de oameni după ce, în 1912, la Turda a fost înființată prima societate de transport şi valorificare a gazelor naturale din Europa, „Erste Siebenbürgische Erdgas Aktiengesellschaft“ (Prima Societate Transilvăneană pentru conductul gazului pe pământ).
Compania a legat exploatarea de la Sărmăşel de oraşul Turda printr-o conductă lungă de 55 de km, conductă finalizată în 1914. Alţi trei ani mai târziu, Turda devenea primul oraş din Europa iluminat public cu lămpi pe gaz. Aproape în acelaşi timp, Ministerul de Finanţe maghiar şi Deutsche Bank înfiinţau o societate care avea drept scop exploatarea, transportul și distribuirea gazelor naturale în Transilvania.
Societățile astfel constituite vor fi cumpărate, apoi vor fuziona și se vor reorganiza în mai multe etape după Marea Unire de la 1918. În 1925 a fost deschisă societatea Sonametan, societate națională de gaz al cărei sediu va fi la Mediaș, în județul Sibiu.
Al Doilea Război Mondial și importanța resurselor energetice
Chiar dacă astăzi suntem tentați să dăm importanță mai mare unor aspecte comerciale, cum ar fi cât costă metru cub de gaze, istoria ne prezintă detalii mult mai interesante. Al Doilea Război Mondial a pus în evidență importanța resurselor energetice pentru desfășurarea operațiunilor militare. În acest context, petrolul românesc a devenit vital pentru mașinăria de război germană, Germania neavând resurse petroliere proprii.
După ce România a intrat în război alături de Germania împotriva Uniunii Sovietice, câmpurile petroliere au devenit ținta bombardamentelor aliaților, fiind considerate punct strategic pentru stoparea unităților militare către răsărit. Nemții au întărit în această perioadă apărarea antiaeriana în zona Ploiești-Câmpina.
După război, prin Convenția de armistițiu din 12 septembrie 1944 se stabilea ca 50% din despăgubirile de război pe care România trebuie să le plătească Uniunii Sovietice trebuiau să fie produse petroliere în valoare totală de 150 milioane de dolari. Evoluția celui de al Doilea Război Mondial a determinat creșterea energie primare pentru susținerea acestuia. Se poate considera că acesta a fost momentul care a determinat trecerea de la o utilizare locală a gazelor naturale la una regională (alimentarea cu gaze a Bucureștiului și a localităților situate pe Valea Prahovei din zăcămintele amplasate în Bazinul Transilvaniei).
